k

Me mimo miyo mimi nimo fureyo kou wo kagite kotowo toitsutsu yoku gaten seyo.”

“Nu privi cu ochii si nici nu-ti ciuli urechile ca sa auzi mai bine. Doar coloreaza-ti inima cu Chanoyu .

Priveste cu ochii si asculta cu urechile, simte aroma si incearca sa-i patrunzi in intelesuri cu intrebarile tale”

Sen no Rikyu

Vreau sa anunt cititorii acestui blog ca am inceput sa scriu articole despre ceai si pe Traieste Inteligent, si voi continua curand si pe acest blog. Rog pe toti cei care au intrebari despre ceai, despre aspecte generale, mai putin generale si despre aspecte care implica si experienta mea personala, cu privire la acest fenomen(ceaiul), sa nu ezite si sa ma intrebe. In limita cunostintelor si a experientei mele personale voi raspunde cat mai repede si exact acestor intrebari.

Urarea mea pentru voi toti: kissako!

categorie – pu-erh

tip – shu pu-erh (negru)

an – 2006

prezentare – turta de 400 g

producator - Shuangjiang Mengku Tea Co. Ltd

vanzator - Red-Lantern-Tea

Acest shu pu-erh este fabricat de Shuangjiang Mengku Tea Factory, una dintre cele mai mari fabrici de ceai din China, situata in orasul Lincang, prefectura Shuangjiang, foarte aproape de orasul Mengku.

Pentru preparare am folosit un ceainic si doua cesti de la Lins’s Ceramics Studio realizate din purion.Purionul este o ceramica creata de cei de Lins’s Ceramics Studio dupa zece ani de experimente,  poroasa, cu conductibilitate mica, cu proprietatea de a da un gust mai bun (spun ei) ceaiurilor. Este o ceramica recomandata pentru oolonguri puternic fermentate, pu-erh, ceai negru si Tie Guan Yin traditional.

Acest ceainic, cele doua cesti impreuna cu tea bout-ul (Cha Chuan) din purion si kettle-ul de la Lins’s Ceramics Studio sunt primite cadou de la baetelul si sotia mea.

.Turta de ceai se prezinta bine, ceaiul se simte putin cam uscat.

Frunzele nu sunt foarte tare presate si se desprind usor.

Am folosit 7 g de frunze pentru un volum de 100 ml de apa.

Timpul spalarii ceaiului a fost de aproximativ 10 secunde, iar timpii infuziilor au fost aproximativ acestia: 10, 15, 30, 45, 60, 60, 90, 120, 180 secunde.

Ceaiul are un miros destul de puternic, predominant este cel de pamant la primele infuzii. Miroase a scoarta de copac, a turba, si are o culoare destul de inchisa, superba.

Gustul la primele infuzii este puternic, se simte cel de pamant, este si usor amar, dar se simt si nuante dulci.

Aroma este puternica, ma duce cu gandul la turba cu muschi, cu nuante vagi fructate.

De la infuzia a treia se simte mai puternic gustul dulce si apoi cel de pamant, si apar si nuante fructate. Se simte vag si ceva asemanator gustului de nuci.

Per total este un ceai chiar bun, un ceai de baut zi de zi, destul de matur, si se pare ca ceramica purion are un efect placut, intensificand bogatia de arome si de gusturi, fara a se obtine un ceai nearmonios, strident.

categorie – ceai verde japonez

tip – sencha

recolta – primavara 2010

producator - http://www.marukyu-koyamaen.co.jp/english/top.html

vanzator - http://teautja.hu/

Desi nu sunt fan al ceaiului la plic, principalul motiv fiind acela ca nu prea se gaseste ceai in aceste plicuri, voi prezenta o sencha la plic: sencha mizudashi. Am ales sa prezint un ceai la plic si pentru ca sencha mizudashi se gaseste de obicei doar la plic, si, pentru ca este unul din ceaiurile la plic, de calitate buna, pe care le-am intalnit.

Acest tip de sencha, “mizudashi”se gaseste la foarte multe firme producatoare de ceai, si este un ceai care se prepara cu apa rece (la temperatura camerei), sau chiar cu gheata.

Frunzele de ceai verde au nevoie de un spatiu mai mare pentru a se desface, volumul lor dupa infuzare putand creste destul de mult. De aceea aceste plicuri sunt destul de mari in raport cu cantitatea de frunze continuta, pentru ca  frunzele sa aiba loc sa se deschida.

Pentru prepararea acestui ceai am folosit un ceainic japonez dobin, si o ceasca japoneza ippukuwan.

Am folosit apa la temperatura camerei, adica la temperatura de aproximativ 20C.

Metoda este simpla : se introduce plicul intr-un volum de 500 ml apa pentru 15 minute, la prima infuzie. Am realizat trei infuzii, pentru toate cele trei infuzii am folosit apa la aceasi temperatura, diferiti fiind doar timpii de infuzare : 15, 30, 45 minute.

Pentru a-mi fi mai usor sa scot plicul din ceainic, l-am legat cu cea mai subtire ata pe care am gasit-o prin casa, si pe care am spalat-o bine in prealabil. Nu stiu de ce japonezii nu au prevazut aceste plicuri cu niste sforicele. ate sau altceva pentru a putea fi scoase cu usurinta din ceainic.

Prima infuzie a avut un gust ciudat, usor amar, nu foarte intens. Exista diferente intre gustul acestei mizudashi si a unei sencha de calitate asemanatoare, preparata cu apa fierbinte, dar nuantele sunt aceleasi : amar-dulce, marin, vegetal. Aceste nuante, se simt cu o usoara intarziere, nu imediat cum am sorbit din ceai. Aproape ca nu am simtit niciun miros, iar culoarea este galben pal.

Infuziile a doua si a treia au gust ceva mai dulce,  de intensitate medie. Interesant este faptul ca gustul seamana cumva cu cel de gyokuro, dulceag si catifelat.

Pot spune ca este un ceai interesant, bun si cu siguranta foarte potrivit zilelor calde de vara.

” Tea…not just a plant, but a portal to a lifetime of learning.”

(http://www.thetimeoftea.com/)

categorie – ceai verde japonez

tip – sencha

recolta – primavara 2010

producator - http://www.marukyu-koyamaen.co.jp/english/top.html

vanzator - http://teautja.hu/

Voi prezenta acum tot un sencha Tsubokiri, tot premium ca si calitate, dar de categorie silver. Cei de la Marukyu Koyamaen au individualizat aceste ceaiuri (Tsubokiri gold si silver), cu buline aurii si argintii lipite pe pachetele de ceai, pentru a evidentia caracterul special al acestor ceaiuri.

Am folosit pentru prepararea acestui ceai un set de portelan Kutani, format dintr-un hoihin, un yusamashi si cinci cesti. Numele acestui tip de portelan vine de la numele satului unde a inceput producerea sa, si care se traduce : “noua vai”. Reprezentativ pentru acest portelan, in special pentru lucrarile vechi, este folosirea  Kutani gosai, cinci nuante de culori: albastru, violet, verde, rosu si galben, si a temelor cu pasari, peisaje, flori si motive geometrice. Lucrarile din perioada moderna pot fi realizate si cu negru, auriu, portocaliu, etc.

Ceaiul este ambalat cu bun gust:

Frunzele arata foarte bine, sunt bine rulate si foarte multe sunt intregi. Au miros placut, complex, se evidentiaza cel de porumb fiert.

Am folosit 6 g de frunze pentru aproximativ cei 100 ml. ai hoihinului.

Prima infuzie am realizat-o cu apa la temperatura de 70C, si a durat un minut.

Mirosul nu este foarte intens, culoarea este galben-verzuie, iar aspectul este usor tulbure, fara a fi foarte incarcat de particule in suspensie.

Gustul este placut, specific, usor dulce, usor amar, cu nuante vegetale de spanac, de porumb fiert, si nuante mai slabe, marine.

Infuzia a doua am realizat-o cu apa la temperatura de 80C, si durata a fost de 10 secunde.

Mirosul este ceva mai slab, iar culoarea mai intensa. Gustul este mai puternic,cremos, cu nuanta de amar mai pregnanta. Se simt mai bine nuantele marine.

Pentru infuzia a treia am folosit apa tot la temperatura de 80C, si am marit durata la 20 secunde.

Mirosul aproape ca nu se mai simte, culoarea ramane la fel.

Gustul este in continuare placut, devine echilibrat intre dulce si amar, si incepe sa se simta usor astrigent.

In ultima vreme am inceput sa fac patru sau chiar cinci infuzii pentru sencha. Si la acest ceai am facut si o a patra infuzie, care a durat un minut, iar apa a avut 90C.

S-au simtit si la aceasta infuzie toate nuantele pe care le-am intalnit anterior, mai slab, dar inca destul de puternic.

Frunzele dupa infuzii:

Pot spune ca este un ceai de calitate, nu asa de fin si complex ca si Tsubokiri sencha gold, dar foarte gustos si cu personalitate.

categorie – ceai verde japonez

tip – sencha

recolta – primavara 2010

producator - http://www.marukyu-koyamaen.co.jp/english/top.html

vanzator - http://teautja.hu/

Un sencha premium din categoria gold, (aceasta cutie nu are bulina aurie, pesemne a cazut in timpul transportului), un sencha de primavara.

Am folosit pentru prepararea sa un hoihin japonez din ceramica Bizen, de aproximativ 100 ml., doua cesti Arita si un yusamashi realizat de Petr Novák.

Asa arata ambalajul :

Frunzele arata foarte bine, nu sunt foarte multe faramitate, sunt bine rulate, au o culoare frumoasa, si miros excelent.

Am folosit 4 g de ceai pentru cei aproximativ 100 ml. de apa.

Prima infuzie a durat un minut si am folosit apa cu temperatura de 60C.

Culoarea este galben-verzuie, destul de clara, iar mirosul aproape inexistent.

Gustul insa este deosebit, foarte rafinat, catifelat, dulce-amar, cremos, cu nuante marine.

A doua infuzie am facut-o la 70C, si a durat aproximativ 10 secunde.

Culoarea ramane tot deschisa, si aproape ca nu se simte nici un miros.

Gustul este ceva mai intens, dar tot foarte rafinat si placut.

Pentru a treia infuzie am folosit apa cu temperatura tot de 70C, iar durata a fost de 30 secunde.

Gustul ramane in continuare placut si surprinzator de fin si cremos, devine insa usor astringent.

Am realizat si o a patra infuzie la o temperatura de 80C, si o durata de 30 secunde. Gustul devine si mai astringent, iar nuanta de dulce devine mai intensa, in detrimentul celei de amar. Se simte in continuare cremos.

Dupa cum arata frunzele, dupa cele patru infuzii, se vede ca este un ceai de calitate.

Un ceai deosebit, rafinat, care mi-a produs o deosebita placere.

categorie – ceai verde japonez

tip – sencha

recolta – mai 2008

producator – Horaido Tea Shop

vanzator – http://www.teautja.hu/teahaz/

Sencha Shuppincha este un ceai premium, cel mai inalt grad de sencha produs de Horaido Tea.  Acest ceai este un amestec de frunze apartinand cultivarumului Yabukita si frunze de la arbusti batrani (din care se prepara gyokuro). Se folosesc pentru prelucrarea sa, in mare parte metode traditionale vechi de 200 de ani.

Am folosit pentru prepararea sa un set format dintr-un shiboridashi si doua cesti realizat de Petr Novák care au o glazura numita ”piele de sarpe”. Si yuzamashiul folosit este realizat de acelasi mester ceramist.

Lucrarile lui Petr arata extraordinar, au un aspect organic foarte placut, iar ceramica nu influenteaza gustul ceaiului in mod negativ.

Ghioceii sunt din gradina mea si i-am cules cand am vazut ca se ingroasa gluma cu zapada.

Am folosit 3 grame de frunze pentru 120 ml apa. Frunzele arata foarte bine si miros placut.

Pentru prima infuzie am folosit apa cu temperatura de 60C si durata de infuzare de un minut.

Culoarea este galben – verzuie , mirosul este slab ca si intensitate.

Gustul este deosebit, catifelat, rotund, foarte placut, cu nuante de vegetal si marin, usor amar, usor dulce, echilibrat.

Pentru a doua infuzie am folosit apa cu temperatura de 70C si un timp de infuzare de 10 secunde.

Culoarea ramane aproape la fel, la fel si mirosul si aroma.

Gustul ramane si el la fel de placut, parca doar usor mai amarui.

A treia infuzie am realizat-o cu apa la aceeasi temperatura (70C) si am dublat timpul de infuzare fata de precedenta (20 secunde).

Culoarea se mai deschide iar mirosul se estompeaza.

A aparut un gust nou, vegetal, pe care nu reusesc sa il asociez cu ceva. Incepe sa fie usor amarui in detrimentul celui dulce.

Ultima infuzie, a patra, a avut un timp de infuzie de un minut si am realizat-o cu apa la temperatura de 80C.

Gustul devine neted, moale, dar isi mai pierde din intensitate, si este usor astrigent.

Sensha Shuppincha este un sencha de calitate superioara, un sencha rafinat cu gust fin, plin, bine echilibrat, un sencha de altitudine, un sencha pentru momente deosebite.

categorie – ceai verde japonez

tip – sencha de umbra – kabusecha

recolta – mai  2009

producator – Keiko

vanzator – http://www.darjeeling.cz/cz/

Kabuse no. 1 este o kabusecha, adica o sencha de umbra, asta insemnand ca inainte de recolta arbustii de ceai se acopera cu rogojini de bambus sau folii de plastic numite kabuse. Perioada de acoperire este mai mica decat la gyokuro, intre 5 si 20 de zile pentru kabusecha si 20 – 30 de zile pentru gyokuro. Difera si procentul de lumina filtrat, la kabusecha se filtreaza 40 – 70 % din cantitatea totala de lumina, iar la gyokuro 80 – 90%.

No. 1 reprezinta numarul recoltei, in acest caz este vorba de prima recolta, adica mai, in unele cazuri chiar aprilie. No. 2 – a doua recolta – in luna iunie, iar No. 3 – a treia recolta – in luna iulie.

In toate trei cazurile se recolteaza doar frunzulitele proaspat formate, in cazul No. 1 fiind vorba de primele frunzulite formate in acel an, de aceea aceasta este considerata  superioara celorlalte doua (No. 2 si No. 3)

Pentru acest ceai am folosit un set compus dintr-un kyusu si patru cescute  realizate de un mester ceramist ceh – Petr Novák si un yuzamashi creat tot el.

Au un aspect ”organic” forte placut la atigere, glazura ce le acopera este numita ”Black Magda”, sunt realizate intr-un stil Wabi, oarecum rustic, cu influente  din ceramica japoneza dar si din cea coreeana.

Am folosit 5 grame de ceai la un volum de 180 ml cat are acest ceainic.

Ghiocelul este din gradina proprie.

Mai intai am incalzit cu apa fierbinte ceainicul si cescutele.

Apa fierbinte cu temperatura de aproximativ 90 C am turnat-o mai intai in yuzamashi si cand a ajuns la temperatura dorita am turnat-o peste frunze in ceainic.

In acest fel am procedat pentru toate infuziile.

Pentru prima infuzie am folosit apa cu temperatura de 60 C, iar timpul de infuzare a fost de un minut.

Culoarea este verzuie, destul de intensa, aspectul este de ”supa” se pot vedea multe particule de frunze plutind in suspenie, dar si bucati mai mari de frunze aceasta deoarece sita ceainicului care este de tip sasame (din acelasi material cu ceainicul) are gauri putin cam maricele.

Mirosul este slab ca si intensitate, cu nuante vagi marine.

Gustul este specific, intens, marin, vegetal, amar, cremos, dulceag, puternic.

A doua infuzie am facut-o cu apa cu temperatura de 70C si a durat cinsprezece secunde.

Culoarea si aspectul sunt aceleasi, dar mirosul este parca si mai slab ca si intensitate.

Gustul este parca mai amar, in rest prezinta aceleasi caracteristici.

Pentru a treia infuzie am pastrat temperatura apei la 70C iar durata de infuzare a fost de 30 secunde.

Surprinzator culoarea ramane aproape la fel de intensa.

Gustul devine mai dulceag.

Ultima infuzie a avut un timp de infuzare de un minut si temperatura apei de 80C.

Culoarea ramane aproape la fel.

Se simte inca gustul marin, cel vegetal, dar nu mai au aceeasi intensitate .

Un  ceai surprinzator, cu gust puternic, bogat in nuante, un reprezentant de clasa al ceaiurilor kabusecha, cu gustul complex avand atat caracteristicile unui sencha, dar si cremos si plin ca un gyokuro.

Categorie – pu-erh

Tip – sheng (raw, green) pu-erh

Producator – Xiaguan tea factory http://www.xgtea.com/

Vanzator – http://www.teautja.hu/teahaz/

Este o tuocha de cel mai inalt grad de calitate:  Jin Si (Gold Ribbon) adica panglica aurie. Este fabricata de catre celebra fabrica de tuocha Xiaguan. Frunzele sunt recoltate din regiunea Dali, considerata “Elvetia” provinciei Yunnan.

La tuocha mea se observa mai greu panglica aurie deoarece este inglobata mai adanc in frunze.

Ceainicul pe care l-am folosit se numeste “Ou de dragon” si este realizat de Zhou Hua Qiang, din lut verde Ben Shan.

Tuocha este foarte comprimata si am desprins cu greu frunzele.

Am folosit cinci grame frunze pentru 130 ml apa si am realizat un numar de sapte infuzii.

Inainte de a infuza frunzele le-am spalat timp de aproximativ 20 secunde.

Pentru prima infuzie am folosit apa cu temperatura de aproximativ 95 C si un timp de 10 secunde.

Culoarea este galbena, are o aroma placuta medie ca intensitate.

Gustul este bland, dulceag, cu note vagi amare, usor afumat.

La a doua infuzie timpul a fost tot de 10 secunde.

Acum incep sa se simta nuante noi in gust, si desi este foarte usor amar, impresia generala este foarte placuta.

Se simt  o multitudine de nuante, de vegetal, de fructe uscate, usor afumat, de nuci crude.

A treia infuzie a avut un timp  de 20 secunde.

La a patra infuzie am folosit un timp  de 35 secunde si am crescut putin temperatura.

Gustul incepe sa devina usor astrigent, usor sarat, pierde din aroma.

De la a cincea infuzie gustul dulce predomina, se simte mai proeminent gustul fructat.

Ultimele doua infuzii au avut timpii de un minut respectiv un minut si treizeci de secunde, si am mai crescut putin temperatura.

Gustul incepe sa se estompeze, nu se mai disting asa de bine diferitele nuante ale sale.

Desi este un pu-erh tanar este un ceai foarte bun, cu un gust complex, foarte potrivit de baut zi de zi, sau pentru a fi pastrat in vederea continuarii maturarii sale.

Un ceai  de luat in seama de catre pasionati si colectionari.

Categorie – pu-erh

Tip - sheng (raw, green) pu-erh

Producator – Xiaguan tea factory http://www.xgtea.com/

Vanzator – http://www.teautja.hu/teahaz/

Numele acestui ceai vine de la un roman clasic chinezesc: “Visul camerei rosii” din perioada Dinastiei Qing, scris de Cao Xueqin.

Este un pu-erh verde compresat sub forma de tuocha. Fabricarea acestui ceai a durat din anul 2007 pana in aprilie 2008, si este fabricat in regiunea Lincang – Yunnan de catre Xiaguan tea factory, sub brandul Xiaguan “Big G”, brand ce se ocupa cu producerea de ceaiuri in cantitati mici (serii limitate), pentru colectionari.

Am folosit 5 grame de ceai pentru 130 ml cat are ceainicul folosit. Ceainicul este Zhou Hua Qiang.

Este o tuocha foarte puternic presata, a fost destul de greu sa desfac frunzele, si dupa cum se vede frunzele in mare parte s-au faramitat.

Am realizat un numar de 7 infuzii. Temperatura apei a variat in mod crescator, de la aproximativ 85 C la prima infuzie pana la aproximativ 98 C la ultima infuzie.

Timpii de infuzare au fost urmatorii: 10s, 10s, 14s, 18s, 24s, 35s, si 50s.

Prima infuzie a avut o aroma placuta de fructe uscate, predominant de prune uscate, iar culoarea a fost aramie, caramel, ocru, ceva din si intre toate acestea.

Gustul este de specific de pu-erh verde, usor amar si cu o tenta vegetala.

Incepand cu infuzia a doua se simte gustul de prune uscate, usor fructat si de nuca verde.

De la infuzia a treia gustul devine si usor astringent.

Iar de la infuzia a patra gustul amar se atenueaza si se simte un gust usor dulceag.

Este un pu-erh interesant, este usor amar, dar asta se poate tine sub control cu timpii de infuzare, deoarece lasat prea mult la infuzat devine prea amar, amar ce acopera toate celelalte gusturi si nuante.

Un sheng pu-erh clasic, si desi nu este marcat “FT’ (Fei Tai este o companie taiwaneza ce comanda fabricii Xiaguan produse pe care le marcheaza apoi cu FT, aceste produse fiind calitativ superioare produselor pe care Xiaguan le produce in mod obisnuit), este in mod cert un ceai premium.

 

ianuarie 2012
Lu Ma Mi Jo Vi Du
« Sep    
 1
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031  

Comentarii recente

grykuma on
Mihai on
grykuma on
Delia Iacob on
grykuma on MIZUDASHI SENCHA

COPYRIGHT

Copyright. Fotografiile de pe acest blog imi apartin (acolo unde nu este cazul voi preciza). Daca doriti sa folositi imagini sau sa copiati parti din acest blog va rog sa imi scrieti pentru a-mi cere acordul.
Follow

Get every new post delivered to your Inbox.