You are currently browsing the category archive for the ‘gyokuro’ category.
Este un gyokuro premium, nu foarte scump dar nici ieftin, dar care a castigat numeroase premii la competitiile de profil din Japonia. Producator este Marukyu Koyamaen, unul din cei mai buni producatori de ceai din Japonia.
Este un ceai reprezentativ pentru ceaiurile de umbra din regiunea Uji. Cu trei saptamani inainte de a se culege ceaiul, tufele de ceai se acopera in asa fel incat 85 % din razele soarelui nu mai ajung la ele. Astfel se creeaza coditiile pentru a se realiza un ceai cu un gust complex, cu un nivel redus de tanin, cu acel specific “gust de umbra”. Trebuie sa mai specific ca frunzele sunt culese manual, cu mare grija, ceea ce contribuie la cresterea calitatii acestui ceai.
Am folosit un ceainic japonez (kyuusu) Yugake, un ceainic mic special pentru gyokuro, de numai 150 ml.
Una din traducerile numelui acestui gyokuro este: nori purpurii, dar shiun se poate traduce in mai multe feluri, are legatura cu buddhismul, este si numele unui cult buddhist. Se refera la norii purpurii dincolo de care se afla raiul, deci se poate spune ca este un ceai ceresc.
Frunzele arata foarte bine si au un miros puternic, de iarba, alge, o aroma marina.
Am folosit patru grame de ceai pentru aproximativ 100 ml apa. Eu folosesc aproximativ un gram de frunze pentru 30 ml apa, la 100 ml apa folosesc patru grame de ceai, dar producatorul recomanda 10 grame pentru aproximativ 100-120 ml apa
Dupa ce am preincalzit ceainicul si cestile am pus frunzele in ceainic si am asteptat cam un minut pentru ca frunzele sa se incalzeasca.
Prima innfuzie:
Timpul de infuzare a fost de doua minute, iar apa a avut 55-60 C. Apa am incalzit-o mai intai la 95-98 C si am lasat-o sa se raceasca pana la temperatura la care am folosit-o.
Ceaiul are o culoare verde galbuie, nu este clar, este incarcat, seamana cu o supa. Aroma este puternica, marina, vegetala. Gustul este destul de puternic, marin, vegetal, are gustul specific de spanac.
Infuzia a doua:
Am crescut temperatura apei la 65 C, si am scazut timpul de infuzare la un minut.
Culoarea este parca si mai verzuie, aroma ramane destul de puternica. Gustul este in continuare puternic usor astringent.
Pentru a treia infuzie am folosit apa cu temperatura de 75 C si un timp de infuzie de un minut si jumatate:
Culoarea devine mai deschisa iar aroma mai slaba. Gustul capata si o nuanta dulce, gustul de alge si spanac nu mai este asa proeminent.
Asa arata frunzele dupa cele trei infuzii:
Este un ceai de calitate, cu o aroma puternica, un gust puternic, dar fara a fi brutal, elegant, complex, un ceai pentru iubitorii ceaiului japonez, unul dintre cele mai bune ceaiuri din clasa sa.
Gyokuro Rinpou este un Premium high grade Gyokuro, cel mai inalt grad pentru acest tip de ceai de la Tea Shop Horaido-Teramachi Shijo agaru Nakagyo-ku din Kyoto.
Rinpou este in traditia chineza echivalentul pasarii Phoenix din traditia occidentala, numele ei chinezesc fiind fenghuang. Ce este foarte interesant, ca la chinezi fenghuangul este o pereche, feng este masculul iar huang este femela, cumva avand legatura cu principiile yin si yang. De aceea poate desi este perche fenghuangul, rinpoul este tratat ca un intreg.
Am folosit pentru prepararea acestui ceai un set pentru ceai verde japonez (Sencha-Ki) din ceramica lucrat in stilul Hagi-Yaki.
Acesta este format dintr-un ceainic tip hoihin, un yuzamashi (racitor de apa) si sase cescute din care am folosit doar trei.
Trandafirul este tot din gradina mea.
Pentru prima infuzie am folsit urmatorii pasi:
Am pus apa fierbinte in hoihin si am asteptat trei minute si jumatate.
Dupa care am pus capacul, am turnat in yuzamashi si am asteptat un minut.
Apoi am umplut cele trei cesti si am mai asteptat un minut.
In continuare ridic capacul hoihinului si pun ceaiul.
Dupa care torn apa din cesti in hoihin cu grija sa nu torn direct peste frunze ci in jurul lor.
Am pus 8 grame de ceai pentru un volum aproximativ de 100 ml apa.
Astept doua minute si prima infuzie e gata. Foarte important: ceainicul nu se misca in timpul infuziei, pentru a nu” deranja” frunzele.
Ceaiul are o culoare placuta galben verzuie data de culoarea cestilor, in mod normal este mai verde.
Aroma este fina si puternica in acelasi timp, iar gustul este puternic, tare, amar, plin, cu nuante marine foarte slabe si aproape deloc astrigent.
Trebuie sa mentionez ca apa a avut la inceput temperatura de aproximativ 95 C si in momentul infuzarii aproximativ 50 C.
Pentru a doua infuzie am pus apa fiarta intai in cesti am turnat apoi in yuzamashi si apoi in hoihin. Astfel apa a avut in momentul infuzarii aproximativ 60 C.
Timpul de infuzie a fost de un minut.
E bine ca dupa ce turnam ceaiul in cesti sa nu lasam ceainicul acoperit, deoarece aburii condenseaza si apa care ajunge peste frunze strica viitoarea infuzie.
Ceaiul este in continuare la fel de tare, de aromat, gustul este la fel de puternic. Devine insa ceva mai astrigent.
La a treia infuzie am folosit aceeiasi pasi ca la a doua, in asa fel incat apa sa ajunga la 70 C, iar timpul de infuzie a fost de un minut si jumatate.
Uimitor, ceaiul este la fel de puternic, de plin, parca nu a pierdut nimic din aroma si gust. Acum insa este si mai astrigent.
Asa arata frunzele dupa cele trei infuzii:
Este un ceai deosebit de o calitate intr-adevar premium cu un echilibru perfect intre gust, aroma si culoare.
Un ceai puternic, , un ceai pentru iubitorii ceaiului verde japonez,un ceai pentru momente deosebite. Este un GYOKURO!
Comentarii recente