You are currently browsing the monthly archive for octombrie 2012.
categorie – ceai verde japonez
tip – sencha
recolta – primavara 2012
producator – http://www.marukyu-koyamaen.co.jp/english/top.html
vanzator – http://www.teautja.hu/
Aceasta este o sencha din categoria Koikuchi, o sencha cu aroma si gust mai puternice decat majoritatea.
Koikuchi este si numele gurii tecii (saya) katanei, inelul ce tine cele doua parti ale tecii este numit asa.
Numele Chouyouzan se traduce prin: deal acoperit de crizanteme, si vine de la una din cele mai populare sarbatori japoneze: Choyo nu Sekku – Festivalul Crizantemelor. Aceasta sarbatoare se tine in ziua a sasea a primei luni de vara, si se sarbatoreste ziua in care kami au cazut pe pamant. Festivalul tine in total opt zile, in trecut in timpul acestui festival nimeni nu muncea.
Oamenii mergeau pe dealuri, care erau acoperite de crizanteme, se asezau sub un copac, tineau post si meditau.
Setul de ceai folosit este realizat de Andrzej Bero, si este compus dintr-un hoihin si doua cesti.
Am folosit 5 grame de frunze pentru un volum de aproximativ 100 ml apa.
Pentru ca este o sencha „strong”, am folosit timpi de infuzare medii: 90s, 30s, 120s, 240s.
Pentru ceaiurile japoneze folosesc o apa cu un continut scazut de minerale, producatorul recomanda sub 50 mg/l, acest tip de apa interactioneaza in cel mai optim mod cu compozitia frunzelor.
Apa a avut temperatura de 70C pentru primele doua infuzii si 80C pentru urmatoarele.
Ceaiul are o aroma destul de puternica, frunzele infuzate miros extraordinar.
Culoarea ceaiului este verzuie si se mentine, pe parcursul celor patru infuzii, la a doua insa este parca mai intensa si mai incarcata de particule.
Surprinzator mirosul ceaiului in ceasca este destul de slab dupa a doua infuzie.
Gustul este intr-adevar „strong”, este puternic, vegetal si marin, dulce si amar, si in acelasi timp echilibrat.
Este un ceai ce produce o explozie a simturilor, urmata de o stare de calm, un ceai pe care parca il simti cu tot corpul.
Ceaiurile de la Marukyu-Koyamaen raman, pana acum, pe primul loc in topul preferintelor mele in ceea ce priveste ceaiurile japoneze.
Frunzele infuzate:
Nu este prima oara cand beau acest ceai, si cu siguranta nici ultima.
categorie – oolong
tip – oolong verde
an – 1983
vanzator – http://www.teautja.hu/
Biyuzhou este un oolong verde taiwanez, iar numele sau se poate traduce prin: perle de jad verzi-albastrui.
Frunzele arata asa:
Am folosit 5 grame de frunze pentru aproximativ 130 – 140 ml apa, iar aceasta a avut 95C. Nu am realizat decat 12 infuzii, insa ar mai fi mers facute cateva.
Culoarea este destul de pala la primele infuzii si un pic „murdara”.
Mirosul este foarte placut, fructat, de prune uscate.
Gaiwanul si ceasca sunt de portelan Jingdezhen, pictate manual.
Gustul este floral, se simt nuante de scoarta de copac, si nuante de „copt”, dar nu de prajit.
De altfel prajirea nu se foloseste la realizarea acestui ceai, nuanta de „copt” si culoarea frunzelor rezulta in urma imbatranirii acestuia.
Dupa primele trei infuzii gustul parca se intensifica, devine mai „plin”, iar culoarea se inchide usor.
Frunzele infuzate arata asa:
Este un ceai bun, cu aroma rafinata si gust interesant.
categorie – ceai verde japonez
tip – sencha
recolta – 2012
vanzator – http://www.zencha.net/index.php
Este o sencha de tip asamushi, din regiunea Uji.
Frunzele arata binisor, nu sunt foarte intregi pentru o asamushi, asta poate, si din cauza transportului.
Am folosit un hoihin japonez din ceramica Bizen, si o ceasca realizata de Andrzej Bero, si am realizat trei infuzii cu timpii: 60, 20, 40 secunde, apa avand temperatura de 70C la primele doua infuzii si 80C la ultima.
La prima infuzie mirosul a fost mediu ca si intensitate, vegetal, usor marin.
Gustul este desul de intens, vegetal, dulce-amar, cu o tenta marina pronuntata, si deosebita fata de alte sencha.
La a doua infuzie mirosul ramane aproape la fel, culoarea se mai inchide, iar gustul devine mai amar, si usor astringent.
Ultima infuzie si-a pastrat mirosul si culoarea aproape la fel cu cea de-a doua.
Gustul ramane puternic, devine si mai amar, si parca si mai astringent.
Frunzele arata mai mult ca pentru o fukamushi, cu toate acestea nu exista o cantitate mare de particule mici si foarte mici care sa infunde sita.
Un ceai viguros, amar, revigorant.
kissako 
Comentarii recente